Un pas înapoi

Oamenii pot abuza de tine şi îţi pot lua totul la un moment dat. Ţine doar ceea ce eşti tu şi de slăbiciunile tale.

Unii dintre ei, se strecoară sub pielea ta şi îţi fură tot; încrederea în sine, puterea, energia, echilibrul şi liniştea. Îţi fură speranţele şi optimismul, fură până şi ultima picătură de viaţă din tine… şi tot în natura lui, a omului, va sta mereu nemulţumirea.

Uşor şi sigur, “dezbină şi cuceresc”. Cuceresc în sensul de a cotropi, fiindcă la un moment dat devine pură dominaţie, tu devenind submisul, iar fiindcă unii devin ei însuşi o slăbiciune, profita până în pânzele albe de ceea ce au devenit. Niciodată nu vei putea mulţumi un om căruia tu deja îi totul, fiindcă el va caută mereu mai mult, iar setea lui plină de egoism în care se caută, de fapt pe sine, rămâne nestăvilită.

Aşa că tu rămâi în picioare, încerci să te aduni din bucăţi de fiecare dată când cineva te răneşte. Cuvintele dor, însă faptele, nu ai idee, dar sfâşie, draga mea, dar tu deja ştii asta, fiindcă eşti trecută prin câteva experienţe. În realitate, eşti naivă şi nu ştii încă ce te aşteaptă. Nu ştii că poate fi mai rău, că tu poţi să fii mai rău de atât. Poţi să ajungi să te sfărâmi şi să nu mai reuşeşti să te aduni pentru a ieşi la suprafaţă. Rămâi la pământ, pe o gresie îngheţată, dar tu reprezinţi doar sticlă şi nu mai simţi nimic.

Toţi te strigă şi îţi zic:

“O să te ridici! Ce nu te omoară, te face mai puternic!”

Durerea aia te omoară lent, având grijă să te ţină întâi în chinuri. Te îmbolnăveşte şi te mănâncă încet şi sigur.

Rămâi cu visele.

Acelea nu pot fi luate. Acelea rămân mereu, chiar dacă uneori nu mai reprezintă nimic pentru tine. Dezamăgirea doare, la fel doare şi indiferenta, dar cel mai rău doare să rogi un om, efectiv să îl implori să nu îţi distrugă sufletul, iar el să o facă de parcă şi-ar lua un prosop şi şi-ar curăţa pantofii cu el. Nu vei primi nici o explicaţie şi nu vei şti unde ai greşit. Vei fi distrus, dar ceea ce e mai important e să te calmezi şi să te aduni. Să nu acţionezi niciodată la nervi, fiindcă dintre toate sentimentele, regretul e cel mai greu de dus în spate. Crede-mă, ştiu ce vorbesc! Sunt destul de experimentată în a acţiona impulsiv. O să zici…” Ei şi ce dacă? O merită!”, însă la ceea ce nu te gândeşti tu e că nu o să îi fii cu nimic superioară, ci doar o să te cobori la nivelul lui. Mai târziu o să îşi regrete toate greşelile, pentru care nu va avea o explicaţie rezonabilă.

La nervi faci multe, dar nu te pierde pe tine înainte… Nimeni şi nimic nu merită. Însă tu da, tu meriţi tot. Ascultă-mi sfatul şi nu răspunde cu aceeaşi monedă, nu o să ai nici un câştig.

 

Semnat,

Confidenta Ta.

Anunțuri

Şapte nopţi

Şapte nopţi. Şapte nopţi în care trăiesc ultimele clipe alături de tine. Şapte  nopţi  în care , cu toată durerea în suflet, fac tot posibilul să te mângâi. Şapte nopţi în care tot ce s-a clădit pe spatele nostru, se va prăbuşi, încetul cu încetul. 

Prima noapte, hm… Prima noapte este cea în care o să profit la maximum că eşti lângă mine, că te pot miroşi, că îţi pot mângâia pielea, părul , îţi pot săruta umărul , în timp ce tu o să dormi sub protecţia mea.
A doua noapte este cea în care încep să număr zilele rămase, cea în care mintea mea incearcă să se obişnuiască cu sfârşitul. Mă agit, mă zvârcolesc, probabil o să încerc să te iau  în braţe, să pot uita pentru un moment de sfârşitul iminent.
În a treia noapte deja inimia începe să îmi bată, anunţând, ca un clopoţel , că timpul trece, şi , odată cu el şi NOI.
A patra noapte sper să fie dedicată unei plimbări în doi pe marginea falezei,  aşteptând ca Soarele să răsară şi , odată cu el, poate o ultima speranţă să răsară de nicăieri.
A cincea noapte este noaptea critică: îmi dau seama că timpul a treceut prea repede, încep să plâng, să ies , să fac ceva în aşa fel încât să mă detensionez. Nu pot şi, mai mult că sigur, o să ies puţin afară, plimbându-mă şi încercând să găsesc o alternativă. Nu cred că voi reuşi .
În a şasea noapte vreau să te iau din nou, cu mine, la o plimbare sau , de ce nu, să ne distrăm , să intrăm puţin sub sfera lui Bachus, să pară că timpul se scurge încet, încet…
A şaptea noapte e pentru NOI: o surpriză pregătită de mine, una care să ne aducă aminte mereu unul de celălalt. Ştiu că m-ai surprins de multe ori , plăcut, iar eu am ocolit aceste gesturi, însă, primeşte această surpriză ca pe o ofrandă, ca pe un semn de iertare. Şi , de ce nu, ca pe un ultim TE IUBESC!Sau să ne lege?!

IMG_427648538169380.jpeg

 

Condiţional optativ-perfect

Aş fi vrut să îţi arăt mai mult. Aş fi vrut să îmi fii muza mea deplină şi veşnică. Aş fi vrut să fie totul perfect, aş fi vrut să nu fiu perfecţionist. Aş fi vrut să pun accent pe tine, tatuaj sufletesc, aş fi vrut să nu pun accent pe reacţiile tale, aş fi vrut să te preţuiesc mai mult, fără ruşine, aş fi vrut să fiu un om cald de la început. Să ştii, oamenii calzi zboară sp reci, iar oamenii reci zboară spre cer calzi. De ce? Le este teamă de ceea ce nu au făcut, iar timpul îi presează să fie ceea ce le-a fost ruşine a fi! Te iubesc, iar tu ai pus capac unei cete îngereşti cu de-a totul reci! Eşti iubirea mea, probabil totul pentru mine, ocupi loc în inima mea în aşa fel încât să nu mai aibă loc nimeni. Mă bucur! Te iubesc, te apreciez, te ridic în slăvi! Ţi-ai dat duhul, iar eu am fost prost. Aripile s-au frânt, iar eu zbor spre nesimţirea unui întuneric! Aripile…zboară sau se frâng?

421797_547469491939797_124105951_n

Sfârșit de poveste

Azi, nu mai am aripi. Mi-au fost luate și am rămas fară speranţă că le voi mai primi vreodată înapoi, iar dacă le voi primi, nu le voi mai suporta.

Azi, dau de greu și vreau să renunţ, știind că poate o să fie mai bine.

Azi, vreau să nu mai fiu. Nimic, nimănui.

Azi, sunt nimic. Sunt doar o umbră.

Azi, mi-am închis de tot sufletul și tot azi am de gând să bat scânduri de lemn peste el ca nimeni să nu mai ajungă la el. Am de gând să bat și ultimul cui în scândura, nefiindu-mi frică că o să îmi găurească sufletul mai tare decât e. Ce importanţă mai are?

Eu, m-am pierdut. Am renunţat și am pierdut. Eu, am luat sfârșit.

Scrisoare

Draga mea Muză,

Te iubesc, iar tot ce simt pentru tine nu este în zadar.

Nimeni nu credea am iubesc vreodată, însă ai săvârşit minunea, iar acum nici vreau mai scap de ea!
Înainte de tine , treceam pe lângă cupluri şi râdeam de bărbaţii care se lasă vrăjiţi de femei, de cei care se lasă conduşi de ele.

Ei bine, a râs ciob de oală spartă. Mi-a venit şi mie rândul, iar acum înţeleg perfect pe acei bărbaţi, erau vrăjiţi, pentru era o vrajă bună , o vrajă care te face cazi într-un vis adânc din care nu mai vrei te trezeşti.

Am fost vrăjit de tot ceea ce ai făcut pentru mine, de ceea ce m-ai învăţat fac, de faptul am învăţat femeia trebuie preţuită, iar în spatele unui bărbat puternic, stă o femeie puternică.

Am învăţat împart, împărtăşesc, iubesc!

Am şi greşit, însă, m-ai iertat! Am greşit de atâtea ori , însă de atâtea ori m-ai iertat şi chiar am învăţat.

Tot ceea ce-mi doresc este continuăm pasim amândoi spre Tărâmul Fericirii, unde nu curge lapte şi miere, ci dragoste şi armonie! 

Cu dragoste ,sinceritae şi simplitate,

Black Heart 

descarcare

 

Tu

Tu, femeia la care am visat, m-ai făcut cerşesc iubire! Tu, femeia la care am sperat ,m-ai făcut simt ce este acea iubire! Tu, femeia pe care toţi o vor , miai transmis acest sentiment de nedescris!

Plouă, iar eu fâstâcesc- când prin pat, când prin camerăşi nu pot adormi. gândesc, plâng , cert, însemnez pereţii cu nervii mei. Iau calea pădurii, acolo unde, în miez de noapte , plâng şi urlu, aducând aminte naturii am greşit.

Îmi trec prin minte gânduri , precum lumânările din cameră şi vinul , urmate de puţină dragoste, precum seara în care trupurile noastre s-au unit.

Părăsesc această lume şi întorc cu gândul la ce am făcut şi privesc neputincios.

Te iubesc şi nu pot stăpâni. Îmi doream fie ceva divers, ceva ce  te răsplătească pentru ceea ce ai făcut în sufletul meu.

Te privesc ca pe o zeiţă, adorm cu gândul la tine şi te visez, eşti aşa frumoasă, eşti irezistibilă, aşa cum ai fost mereu . Seara, iau fotografia cu tine şi o ţin în braţe, pentru eşti protectoarea mea, aşa cum un copil îşi ia jucăriile, pentru a îlapăra de inamici.

Tu, care eşti mai presus decât toate zeităţile Olimpului, vreau ştii te iubesc!

tumblr_nhr72ew1ny1t3fi14o1_1280

Gânduri de o săptămână

Ioana

Mereu am fost geloasa pe ei, pe toți aceia care se țineau de mâini și iși legau sufletele pentru ani de zile, trecând împreună prin tot. Din totdeauna mi-am jurat că dacă-l voi găsi nu-l voi mai lăsa să plece…și totuși am făcut-o. Am făcut multe lucruri nu tocmai minunate. Karma mă pândește de ceva vreme, iar acum, mai mult ca oricând, îmi aplică o corecție care sare peste limite și mă-nvață să-ndur.
De ce mă vor toți, iar el nu? De ce sunt grămadă pe mine și vor să mă invadeze, de ce vor să mă-ncălzească?…de ce acceptă rolul de pansament? Rănile nu se vindecă cu așa ceva. Ele au nevoie de aer sau liniște, de o decizie puternică sau de cel care ține între palme cuțitul ce le-a produs… Însă criminalii nu se-ntorc la locul faptei niciodată. Doar o săvârșesc, iar apoi fug de la acolo, încercând să…

Vezi articol original 34 de cuvinte mai mult

Fii zgârcit…

Fii zgârcit cu prostia ta şi darnic cu înţelepciunea ta! Fii zgârcit cu nesimţirea ta şi fii darnic cu sentimentele tale! Ce poate fi mai frumos decât o clipă de dăruire din partea ta ,un timp în plus alocatrelaţiei cu partenerul tău de viaţă, un pic de zgârcenie cu tine însuţi şi multă dăruire pentru a ta iubire!? Iar dacă partenerul tău nu reacţionează la fel,fii tu însuţi un model pentru dânsul şi vei vedea acţiunile tale îl vor mişca sufleteşte ,iar relaţia nu va fi dominată de ecuaţia zgârcenie+zgârcenie,ci de dărnicie+dărnicie.
-l te merite,-l nu se simtă nici mai prejos,nici mai presus de tine,ci egal, fiţi ca nişte piese de puzzle,care se completează, faceţi în aşa fel încât formaţi un întreg.
Iubirea,după viaţă,este darul cel mai de preţ,iar cu acest dar trebuie fii şi zgârcit ,şi darnic.Trebuie îl împărtăşeşti cu partenerul de viaţă,însă zgârcit cu împărţirea partenerului.
Fii înţelept ca un şarpe şi fără pic de răutate ca un porumbel.
Oare,unul din criteriile de alegere a unui partener nu este mintea iscusită? Foloseşte-o! Fii zgârcit,încât nu o foloseşti în zadar!

Ofera tot si vei primi tot!
Aşadar,fii zgârcit cu defectele tale şi darnic cu calităţile tale!

184

Citate

„Cel mai important lucru pe care îl vei învăța este să iubești pur și simplu și să fii iubit.”

„Și niciun un vis nu va fi vreodată…doar un vis.”

„Când nu ai nimic, nu ai ce să pierzi.”

Dincolo de căutare, e regăsirea

Dincolo de căutare, e regăsirea

Fusesei peste tot şi nicăieri şi nu ştiai ce cauţi. Dar într-o zi te-ai trezit pe o faleză străină. Însă te simţeai bine, nu erai cuprins de frică. Era linişte şi asta te ajuta. Mirosea atât de frumos!
Când eşti pierdut în parfum de iasomie şi gust de piersică, nu mai simţi decât dulceaţa. Când cerul e senin, iar soarele-ţi zâmbeşte, eşti calm şi bucuros.
Buzele îţi sunt presărate cu arome încântătoare care îţi bucură simţurile. Auzi apa şi vezi valurile ce se izbesc de mâl şi te fac să te simţi liber, puternic şi curajos.Îţi sclipesc ochii. Marea se întinde în faţa ta şi pădurea în spatele tău. Aleatoriu, ajungi să priveşti Paradisul; angelic, dulce, pur, cald, minunat. Acolo unde îţi doreşti să fii până la Moarte şi după ea. Fără frică, minciuni şi neîncredere. Tu cu tine şi poate acel cineva.
Şi nu ţi-e frică că păşeşti în gol. Pur şi simplu o faci, fără să te întrebi dacă nisipul frige. Simţi acel foc care arde în tine cum te împinge spre siguranţă şi eşti fericit. Eşti liber şi eşti înconjurat de zâmbete. Eşti şi motivat! Îţi doreşti atât de multe lucruri şi eşti gata să muţi munţii pentru ele.
Un porumbel alb, călător, vine şi se aşează în palma ta, lăsându-ţi un papirus. Priveşti cerul şi apoi te uiţi de jur împrejur. Eşti curios! Îl desfaci să vezi ce scrie. Citeşti cu voce tare şi zâmbeşti.
“Fiecare clipă de căutare este o clipă de regăsire.” 
Zâmbeşti din nou. De data asta larg. Un zâmbet de regăsire şi de mulţumire sufletească, trupească, şi mulţumire fără motiv. Te regăseşti printre cuvintele aşternute. Toată viaţa ai căutat, însă nu ai ştiut exact ce. Însă eu cred, ca la final, te-ai găsit pe tine. Şi eşti tânăr şi ai atât timp! Nu-ţi fie frică să fii tu! Şi nu te ascunde pentru că tot la tine o să te întorci mereu. O să ajungi înapoi la Eul ce ţi-l ţii ascuns, iar atunci ai să ştii că te-ai regăsit şi că asta căutai.
Te căutai pe tine.